- nituitór
- s. m. (sil. -tu-i-), pl. nituitóri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
nituitor — NITUITÓR, OÁRE, nituitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Lucrător calificat care lucrează la nituire. 2. s.f. Maşină cu care se nituieşte. [pr.: tu i ] – Nitui + suf. tor. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 nituitór (persoană) s. m … Dicționar Român
nit — NIT1, nituri, s.n. Tijă de metal (cilindrică) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. – Din germ. Niet. Trimis de GabiAlex, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 NIT2, niţi,… … Dicționar Român